dor de casa?...

in ultima vreme mi se pune foarte des intrebarea "crezi ca o sa iti fie dor de casa?"...hmmm... de cele mai multe ori raspunsul meu este simplu si sec :"nu"...
chiar cred ca home is everywhere we go... si asta pentru ca lumea nu mi se mai pare atat de mare... oamenii dragi mie sunt imprastiati pe glob si faptul ca voi ajunge in Londra ma va aduce si mai aproape de ei...
indubitabil sunt si romanii... mei.... (oamenii care sunt inca pe plaiurile mioritice) de care o sa imi fie dor...
Asadar cred ca nu imi va fi atat de dor de tara...cat imi va fi de ei...
E bizar si in acelasi timp normal sa fie asa... oricum... pana la urma cei 2000 de kilometri sunt nimic in fata unei conexiuni bune la internet... pana la urma e vorba de o ora si jumatate cu avionul si de cateva secunde parcurse cu mintea...
stiu ca nu va fi asha de usor cum pare acum, insa viata e mult prea frumoasa pentru dubii si temeri...
voi sunteti soarele meu!
va tin mereu mici...mici... in buzunarul de la piept..
"fericirea-i un lucru marunt/ e o aripa care vibreaza/ fericirea-i un lucru mic... un pitic... ce danseaza!"
fericirea sunteti voi si vor fi oamenii pe care ii voi cunoaste si vor ajunge mici in buzunarul de la piept..:)
aici sunteti!