lumea viseaza...
Marti... 3*6...dreapta fantana arteziana luminata, apoi facultatea inalta, impunatoare de un galben pal de medicina umana...drumul din fata este negru si drept si pot sa zaresc doar o linie alba si discontinua pe mijlocul sau.
Viram iar dreapta, in stanga avem casutza rezindentiala, AKA cuibushor de nebunii a unui fost marinar, inainte gradina botanica...mare si cu un gard gri shobolan.
Viram iarasi. De data asta spre dreapta...
Pe jos vezi baltzi unduinde in lumni galbene, portocalii si albe de felinare stradale reci si ele ca si atmosfera de afara.
Vad rosu in fata ochilor...acum verde s-am pornit iar. Se mai urca doi oameni.
Simt cum mi-au inghetzat definitiv si irevocabil picioarele.
M-a plouat tare astazi...
Urcam dealul incet dar sigur si vad un leu pe partea dreapta...defapt doi :)
Unul e din piatra inchisa la culoare si celalalt inalt...cu multe ferestre luminoase, cu vreun geam spart pe ici-colo si camasi de student rebel agatzate cu carlige de plastic rosii...pe sarma de la geam.
Ma opresc iar, pe sticla umeda si cu condens vad figuri triste si sarace ce dorm pe banca galbena de vis a vis. Si-au creat acolo micul lor univers si poate sunt fericiti...poate n-am sa stiu niciodata nimic mai mult despre ei si existentza lor efemera.
Iar stam...si urca patru.
Patru Doamne si toti patru!
Deja nu mai vad in jur dar disting o succesiune de firme luminoase ce se deruleaza rapid caci acum avem viteza pe un drum drept.
Vad galben iar in fatza ochilor, pe partea dreapta, dar nu ne oprim...nu era un semafor ci un furnizor de carburant pentru vehicule grabite.
iar am oprit!
N-a mai urcat nici unul. muzica-mi canta in continuare prin cascutze si slava Domnului ca mai vede shoferul un roshu, ca sa-mi trag si eu sufletul si sa inchei istorioara asta caci aici e statia mea.
Hardcore exploring,
Bovary
